Anastasia Nica

Mă numesc Maria-Anastasia Nica și sunt elevă în clasa a V-a la Liceul Teoretic Național. Am participat la concursul „SuperPovești din București” cu gândul ca voi afla multe lucruri noi, dar, de fapt, am învățat mult mai mult. Am învățat cum este să participi într-o competiție și, mai ales, sentimentul de a câștiga ceva pentru care ai muncit mult.
Îmi place să scriu povești, să joc tenis, să pictez și să dansez.
Am ajuns să particip la acest concurs datorită doamnei învățătoare Andreea Ion, căreia îi sunt recunoscătoare pentru încrederea pe care a avut-o în mine și pentru cât de multe lucruri m-a învățat în clasele I-IV.

Curiozități despre mine, cărți, personaje și scris

Am început să iubesc poveștile și cărțile datorită doamnei învățătoare, care m-a ajutat să intru în fantezia cărților și să înțeleg cât de mult te pot schimba acestea. Din anul în care dânsa a devenit profesoara mea, am început să găsesc bucuria în cărți.

Apoi, când am început să scriu compuneri, cei din jur mă încurajau și-mi spuneau că am talent, așa că am continuat și am decis să mă înscriu la acest concurs.

Atunci când scriu, mă inspiră familia și evenimentele speciale la care particip. De asemenea, inspirația o găsesc și în lucruri simple, în viața de zi cu zi.

Pentru mine, povestea ideală conține următoarele ingrediente: dragostea față de o persoană, pe care o poți exprima în cuvinte, pe o simplă foaie de hârtie, intriga și suspansul, care nu ar trebui să lipsească din nicio carte.

Eu consider că un personaj de toată isprava are o figură pozitivă, curaj și spune tot ce simte, fără să fie ofensat de părerile oamenilor.

Fantezii personale despre București

Dacă ar fi să închid ochii, pot să-mi imaginez că atmosfera din București se aseamănă cu cea din cartea Secretele gunoaielor. Deși Bucureștiul are multe aspecte pozitive, există și câteva negative. Cred că ar trebui să avem mai multă grijă de orașul în care trăim.

Dacă ar fi să vină la București autorul meu preferat, l-aș plimba pe Calea Victoriei (unde se petrece și acțiunea principală din povestea scrisă de mine, dar nu dau spoiler ☺), pe lângă Ateneul Român și în Piața Unirii.

Dacă Bucureștiul ar avea un animal de companie, în imaginația mea acesta ar fi o veveriță. Aceasta ar avea o coadă roșcată și stufoasă și ar reprezenta Bucureștiul prin gloria ei.

Dacă ar fi să îi prepar Bucureștiului o prăjitură, aceasta ar fi o turtă dulce, deoarece îmi place să-l admir în lunile de toamnă. Turta dulce ar conține scorțișoară, dovleac și zahăr.

La ziua de naștere a Bucureștiului l-aș invita pe Sherlock Holmes să descifreze următorul mister: de ce Bucureștiul nu este cel mai frumos oraș?