Maria Cioflec

Încă de când eram mică, cărțile au ocupat un loc special în viața mea. Îmi place să le citesc, să fiu înconjurată de ele, să le aranjez frumos pe categorii, iar la Biblioteca Municipală mă simt ca acasă. La un moment dat am ajuns să scriu propriile mele povești. Multe au rămas neterminate, dar această poveste este o excepție de care sunt mândră! Am participat la concursul „SuperPovești din București” ca să îmi pot direcționa scrisul către un scop anume, lucru care m-a motivat să nu renunț când mă loveam de blocaje. Faptul că mă număr printre câștigători a fost o surpriză neașteptată și mi-a adus multă bucurie. Sunt mândră că povestea mea va ajunge în lume, spre alți cititori!

Curiozități despre mine, cărți, personaje și scris

Am început să iubesc poveștile și cărțile datorită părinților mei, care mi-au transmis pasiunea pentru citit încă de când eram mică. Mi-au făcut permis de bibliotecă la patru ani și am vizitat alături de ei nenumărate librării, anticariate și târguri de carte din București.

Am început să scriu pentru că doream să povestesc continuări ale cărților care mi-au plăcut. Mai târziu, am început să scriu și povești originale.

Atunci când scriu, mă inspiră atât povești mai vechi pe care le-am auzit sau cea mai recentă carte pe care am citit-o, cât și lucruri din viața reală – de exemplu, întâmplări pe care le-am trăit sau ce văd în momentul respectiv pe fereastră.

Pentru mine, povestea ideală conține următoarele ingrediente: personaje nostime, acțiune palpitantă și o încheiere memorabilă.

Un personaj de toată isprava are următorul profil: este, în primul rând, amuzant, dar și credibil, ușor de îndrăgit și iese în evidență.

Fantezii personale despre București

Dacă ar fi să vină la București autoarea mea preferată (Nancy Springer), aș duce-o prin următoarele locuri: la o plimbare prin Parcul Natural Văcărești, într-o vizită la Muzeul Național de Artă al României și prin Grădina Botanică.

Dacă Bucureștiul ar avea un animal de companie, cred că ar fi un arici numit Erica. Mi se pare că Bucureștiul este simpatic, dar și țepos, iar uneori are toane, la fel ca un arici.

Dacă ar fi să îi prepar Bucureștiului o prăjitură, aceasta ar conține: multă ciocolată dintr-o fabrică specială, coajă de lămâie crescută într-o bibliotecă, câteva clementine decojite, o portocală primită de la o fată întâlnită în tramvai și, cel mai important ingredient, 20 de grame de fericire. S-ar numi „Fantezie cu Citrice”.

Personajele pe care le-aș invita la ziua de naștere a Bucureștiului sunt: Piratul Ket, pentru că ar aduce un cadou neobișnuit, pe Calvin și Hobbes, deși am rămâne fără tort foarte repede, pe Olguța și pe Enola Holmes.

Cred că cea mai frumoasă petrecere aniversară a Bucureștiului ar fi dacă fiecare cartier ar avea petrecerea proprie, unde s-ar întâlni toți vecinii, ar găti împreună și s-ar cunoaște mai bine între ei.

Citește cartea cu SuperPoveștile premiate la ediția a II-a