Memoriile unui antisemit (roman)

Dimineața ieșeam pe poarta Fabricii cu Fordul meu antediluvian model T, încărcat cu materiale publicitare, după ce mă oprea, mă controla și, în fine, mă lăsa să trec, cu un semn mărinimos, uriașul paznic basarabean care păzea fabrica ca pe un serai. Apoi o porneam pe stradă pentru a începe calvarul zilnic, trecând prin patimile unor umilințe subtil nuanțate în parfumeriile elegante de pe bulevardul Brătianu pentru a ajunge apoi la consolările oferite de oamenii simpli din prăvălioarele pestrițe din Văcărești, unde găseai, pe lângă sare pentru vite, și caiete de școală, și săpun de rufe. Dar, mai întâi, treceam pe la bazarul domnului Garabetian. Domnul Garabetian era un armean corpolent și plin de amabilitate. (…)

Magazinul lui era spațios și inepuizabil, un adevărat bazar în formă de fagure, cu multe dughene una lângă alta, fiecare conținând alt sortiment de mărfuri. Sub copertinele trase mult spre trotuar, se înălțau cojoace de oaie și brânzeturi iuți și uscate, vase de bucătărie și canistre de benzină, saci de mălai și cutii de chewing-gum american, perne de puf și funii de cânepă. La domnul Garabetian puteai cumpăra o cravașă sau un gramofon portabil, cârnați din carne de măgar, pastramă, vinuri moldovenești sau, după nevoi și aprecieri comerciale, puteai achiziționa un plic de ace de cusut sau trimite la Londra o încărcătură de alune turcești. Domnul Garabetian avea câteva duzine de angajați pe care îi supraveghea, stând pe un taburet la o masă în opt colțuri, încrustată cu arabescuri de sidef, pe trotuar, nepăsător la strigătele ciobanilor care-și mânau turmele de batali pe lângă el, la ciripitul vrăbiilor care se băteau pe paiele din bălegarul de pe stradă sau la norii groși de praf pe care îi lăsau camioanele în urma lor. Cu un ziar împăturit, de ale cărui noutăți luase deja cunoștință dis-de-dimineață, își făcea vânt, gonind muștele din jurul nasului său în formă de castravete, fuma țigări de Macedonia și bea nenumărate ceșcuțe de cafea turcească.

Fragment din romanul Memoriile unui antisemit de Gregor von Rezzori, Editura Humanitas, 2008

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Memoriile unui antisemit (roman)

Dimineața ieșeam pe poarta Fabricii cu Fordul meu antediluvian model T, încărcat cu materiale publicitare, după ce mă oprea, mă controla și, în fine, mă lăsa să trec, cu un semn mărinimos, uriașul paznic basarabean care păzea fabrica ca pe un serai. Apoi o porneam pe stradă pentru a începe calvarul zilnic, trecând prin patimile unor umilințe subtil nuanțate în parfumeriile elegante de pe bulevardul Brătianu pentru a ajunge apoi la consolările oferite de oamenii simpli din prăvălioarele pestrițe din Văcărești, unde găseai, pe lângă sare pentru vite, și caiete de școală, și săpun de rufe. Dar, mai întâi, treceam pe la bazarul domnului Garabetian. Domnul Garabetian era un armean corpolent și plin de amabilitate. (…)

Magazinul lui era spațios și inepuizabil, un adevărat bazar în formă de fagure, cu multe dughene una lângă alta, fiecare conținând alt sortiment de mărfuri. Sub copertinele trase mult spre trotuar, se înălțau cojoace de oaie și brânzeturi iuți și uscate, vase de bucătărie și canistre de benzină, saci de mălai și cutii de chewing-gum american, perne de puf și funii de cânepă. La domnul Garabetian puteai cumpăra o cravașă sau un gramofon portabil, cârnați din carne de măgar, pastramă, vinuri moldovenești sau, după nevoi și aprecieri comerciale, puteai achiziționa un plic de ace de cusut sau trimite la Londra o încărcătură de alune turcești. Domnul Garabetian avea câteva duzine de angajați pe care îi supraveghea, stând pe un taburet la o masă în opt colțuri, încrustată cu arabescuri de sidef, pe trotuar, nepăsător la strigătele ciobanilor care-și mânau turmele de batali pe lângă el, la ciripitul vrăbiilor care se băteau pe paiele din bălegarul de pe stradă sau la norii groși de praf pe care îi lăsau camioanele în urma lor. Cu un ziar împăturit, de ale cărui noutăți luase deja cunoștință dis-de-dimineață, își făcea vânt, gonind muștele din jurul nasului său în formă de castravete, fuma țigări de Macedonia și bea nenumărate ceșcuțe de cafea turcească.

Fragment din romanul Memoriile unui antisemit de Gregor von Rezzori, Editura Humanitas, 2008

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Memoriile unui antisemit (roman)

Dimineața ieșeam pe poarta Fabricii cu Fordul meu antediluvian model T, încărcat cu materiale publicitare, după ce mă oprea, mă controla și, în fine, mă lăsa să trec, cu un semn mărinimos, uriașul paznic basarabean care păzea fabrica ca pe un serai. Apoi o porneam pe stradă pentru a începe calvarul zilnic, trecând prin patimile unor umilințe subtil nuanțate în parfumeriile elegante de pe bulevardul Brătianu pentru a ajunge apoi la consolările oferite de oamenii simpli din prăvălioarele pestrițe din Văcărești, unde găseai, pe lângă sare pentru vite, și caiete de școală, și săpun de rufe. Dar, mai întâi, treceam pe la bazarul domnului Garabetian. Domnul Garabetian era un armean corpolent și plin de amabilitate. (…)

Magazinul lui era spațios și inepuizabil, un adevărat bazar în formă de fagure, cu multe dughene una lângă alta, fiecare conținând alt sortiment de mărfuri. Sub copertinele trase mult spre trotuar, se înălțau cojoace de oaie și brânzeturi iuți și uscate, vase de bucătărie și canistre de benzină, saci de mălai și cutii de chewing-gum american, perne de puf și funii de cânepă. La domnul Garabetian puteai cumpăra o cravașă sau un gramofon portabil, cârnați din carne de măgar, pastramă, vinuri moldovenești sau, după nevoi și aprecieri comerciale, puteai achiziționa un plic de ace de cusut sau trimite la Londra o încărcătură de alune turcești. Domnul Garabetian avea câteva duzine de angajați pe care îi supraveghea, stând pe un taburet la o masă în opt colțuri, încrustată cu arabescuri de sidef, pe trotuar, nepăsător la strigătele ciobanilor care-și mânau turmele de batali pe lângă el, la ciripitul vrăbiilor care se băteau pe paiele din bălegarul de pe stradă sau la norii groși de praf pe care îi lăsau camioanele în urma lor. Cu un ziar împăturit, de ale cărui noutăți luase deja cunoștință dis-de-dimineață, își făcea vânt, gonind muștele din jurul nasului său în formă de castravete, fuma țigări de Macedonia și bea nenumărate ceșcuțe de cafea turcească.

Fragment din romanul Memoriile unui antisemit de Gregor von Rezzori, Editura Humanitas, 2008

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Scroll to Top